Postări

Ceva ce nu stiam despre mine

Imagine
Cred ca sunt multe lucruri pe care inca nu le stiu despre mine. Pe unele poate nu le voi afla niciodata. De curand am descoperit insa ca imi e asa drag sa ma plimbe iubitul meu cu motocicleta :D! Prea putine la numar aceste plimbari, ca sa ajung sa iubesc "activitatea" asta, dar toate au un inceput, nu? Ultima plimbare insa, mi-a ramas in suflet. Poate si datorita faptului ca nu mi-au mai inghetat mainile si nu mi-am mai "rupt" spatele, ce-i drept :))). Eram noi si "iubi" a noastra si pot sa jur ca timpul s-a oprit...macar putin de tot. Atat cat sa imi ofere o amintire pretioasa, magica si sa-mi inmugureasca in suflet acel ceva atat de diferit. Si mai era cu noi luna, care-si arunca discret razele pe mainile noastre impreunate si facea totul atat de special. A fost unul din momentele in care nu m-am simtit altfel decat complet fericita si sunt convinsa ca asta a fost doar inceputul.
Nu inteleg inca pe deplin legatura atat de speciala dintre el si motocicl…

Frici si slabiciuni

Pentru ca toti le avem, desi prea putini suntem de acord. De multe ori nu le recunoastem nici macar in fata noastra, ne e atat de teama sa ne confruntam cu propriii demoni si pretindem ca nu exista, lasandu-i in tot acest timp sa ne manance pe dinauntru. Si, voila, ne comportam ca niste bestii fara suflete.
Nu-mi cunosc fricile sau slabiciunile pe deplin, poate daca as face-o as fi mai puternica, m-as iubi mai mult si m-as accepta fara sa-mi doresc sa mai schimb ceva. Poate asta e unul din micii mei demoni, pe care-l simt uneori cum isi infige ghearele pe dinauntrul meu. Imi e teama de singuratate, de respingere, de tristete, de confuzie, de durere si lacrimi. Imi e teama de asta pentru ca am avut din plin. Am nevoie in permanenta de confirmari, sa mi se spuna cat de mult sunt iubita, ca e nevoie de mine, ca nu sunt singura sau inutila si multe altele. Probabil asta e cea mai mare slabiciune a mea, iar daca cineva mi-ar spune lucrurile astea, as prefera sa mor decat sa recunosc. M-as …

Eu versus eu

Daca ai sti de cate ori mi-am muscat buzele pana am simtit picaturi de sange, de cate ori mi-am strans pumnii pana cand unghiile imi lasau urme adanci in palme...toate astea, doar ca sa nu auda nimeni cum plang, nici macar eu... In fiecare noapte, apoi dimineata ma comportam normal, sau cat de normal se poate comporta un om depresiv. Pana intr-o zi cand totul s-a sfarsit, plansul, tristetea, glolul din mine, dezamagirea. Era prea dintr-odata, prea frumos. Imi era greu sa cred ca e real. Uitasem ce inseamna sa ma bucur, uitasem cum ma simt atunci cand dau nas in nas cu fericirea. Uitasem de fapt ca ai nevoie de atat de putin pentru a fi fericit, dar acel putin inseamna atat de mult. A fost ca o gura de aer proaspat. Ai fost ca o gura de aer proaspat...cu lumina, multa lumina. Si ai continuat sa fii la fel, si continui inca. Doar ca azi m-am intalnit din nou cu vechea Eu, cu par prea blond si ochi prea intunecati. Si cearcane mult prea adanci. Bineinteles ca am recunoscut-o si am alerg…

La mulți ani!♡

Imagine
Pentru mine prințul nu a apărut pe un cal alb, ci pe o superbă motocicletă, Honda CBR 929, roșie (bineînțeles, acum mai puțin de un an habar nu aveam ce e aia:)). În costum de piele și cu cea mai frumoasă cască pe care o văzusem. Impresionant, al naibii de sexy și...cu 11 ani mai mare! Ca motociclist e grozav, ca om e minunat. Am ezitat, a ezitat, apoi am lăsat totul să se întâmple pur și simplu. Nu-l cunosc de foarte mult timp, însă de suficient încât să merite să-i mulțumesc că face parte din viața mea. Și să-mi doresc să rămână cât mai mult. :)
...........................................................................................................................................
Da, rămâi cât mai mult, cât poți tu de mult, că dacă ar fi după mine, n-ai mai pleca. :D Îți mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am învățat de la tine, pentru toate lucrurile frumoase pe care mi le-ai arătat, pentru că mă suporți cand sunt al naibii de enervantă. Pentru că mă faci să râd, pentru…

Pentru tine

Imagine
Dragul meu, vreau sa iti vorbesc despre mine. Despre slabiciunile mele, temerile mele, dar si dorintele pe care le tin ascunse in suflet. Vreau sa stii despre mine ca oricat de puternica ma vezi tu, pot ceda usor si ma poti rani la fel de usor, chiar si fara sa vrei asta. Pentru ca atunci cand imi pasa, devin extrem de vulnerabila. Renunt la a fi puternica atunci cand doua brate pe care le iubesc ma strang tare, dar cu blandete. Am nevoie sa ofer si sa primesc iubire. Asta ma tine vie si imi umple sufletul de fericire. Vreau sa-mi arati ca sunt importanta pentru tine, ca ma apreciezi. In acelasi timp, vreau sa ma si protejezi...de tot ce e in jurul meu sau de mine. Imi pot face rau singura prin nesiguranta mea sau teama ca nu sunt suficient de buna. In momentele alea, dragul meu, sa stii ca am cea mai mare nevoie de tine. Am nevoie de iubirea si rabdarea ta. Nu ma judeca, ajuta-ma sa-mi revin. Cand gresesc, cearta-ma, dar fii bland totodata. Nu tipa la mine, pentru ca atunci cand faci…

Iubesc:

Sa fiu. Soarele. Vara. Marea, care de altfel e marea mea iubire. Prajiturile cu ciocolata si ciocolata simpla. Filmele si cartile la sfarsitul carora sunt alt om. Fotografiile care ma fac sa simt ceva. Muzica. Sa dorm. Sa fiu a lui. Ploile calde de vara. Noaptea. Cerul. Imbratisarile lungi si saruturile pe frunte. Sa stau singura. Diminetile de sambata. Apusurile - care intotdeauna ma fura si rasariturile - pe care niciodata nu ajung sa le privesc. Ochii si zambetul lui atat de calde si sincere. Florile de camp, ramurile de liliac si lalelele multicolore. Sunetul valurilor, care mereu ma linisteste. Sa iubesc. Brasovul. Linistea si sa vad oameni fericiti. Tatuajele care au o poveste. Sa gasesc lucruri pe care le credeam pierdute. Sa-mi vad cainele cum se joaca impreuna cu pisica. Sa mi se faca masaj. Surprizele si cadourile mici care inseamna ceva. Zilele calde de toamna. Dulceata de capsuni. Melodia lui preferata. Locurile in care inca nu am fost. Povestile oamenilor. Ciocolata calda…

Scrisoare catre Fat Frumos

Am crezut ca intr-o zi buzduganul va lovi in usa mea si am sa ies sa te imbratisez. As fi vrut sa-ti revad calul alb. Mi-ai promis ca il voi calari cindva...Si acum cand in sfarsit as fi putut...Ne-ai lasat sa ratacim printe faruri de masini.... Mi-ai spus ca trebuie sa crestem mari si sa luptam cu toti zmeii din lume dar nimeni nu mai vrea sa lupte Fat Frumos...Oamenii nu au timp sa mai fie viteji...unii dintre ei spun ca viata e o lupta dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a cistigat sau a pierdut...Mi-ai promis ca o sa ma inveti ce e onoarea Fat Frumos ...dar oamenii nu prea folosesc acest cuvint...nici in reclame nu l-am prea auzit...foarte rar prin filme dar mereu se gaseste cite unul care spune ca esti un prost daca ai onoare...Ai plecat si nu m-ai lamurit...

In fiecare seara multi dintre noi ajungem in acelasi loc Fat Frumos...niste case mici...iar eu stiu sigur ca am fost in castelul tau cand eram mic...mi-ai spus ca nu pot sta mult pentru ca venea zmeul si trebu…